Mugur Isarescu pledeaza pentru taierea a patru zerouri din coada leului

El spune ca momentul trebuie ales cu grija, astfel incat sa nu pice intr-un an electoral

Cu maxima prudenta, Isarescu a vorbit pentru prima data oficial despre subiectul sensibil al taierii a patru zerouri din "coada leului", amintind inca de la inceput ca la nivelul BNR nu s-a luat inca nici o hotarare deoarece "este vorba despre o decizie de mare incarcatura politica, unde guvernul, Parlamentul, dar si publicul trebuie sa-si spuna cuvantul".

Facand referire la experienta altor state, oficialul BNR a insistat asupra faptului ca momentul taierii celor patru zerouri trebuie ales foarte bine, pentru a obtine efectul psihologic scontat, respectiv reducerea inflatiei. Datele oferite de BNR arata ca, in cazul Poloniei, inflatia medie anuala se situa inainte de denominalizarea zlotului la 33,2 la suta, in anul taierii zerourilor (1995) a ajuns la 28,1 la suta, pentru ca in anul urmator sa scada la 19,9 la suta. Nu la fel s-a intamplat si in cazul Rusiei, care a aplicat taierea zerourilor rublei intr-un moment total neprielnic, respectiv anul 1998 (cand s-a declansat criza asiatica), fapt ce a dus inflatia de la 14,7%, cat era inainte, la 27,7% si respectiv 85,7% in anul urmator. In Bulgaria, care a aplicat aceeasi masura fortata insa de criza profunda declansata in 1999, inflatia s-a redus de la 18,7% la 2,5% in anul 1999, pentru ca in anul de dupa denominalizare sa ajunga la 10,3%. "Vom vedea cum vom boteza aceasta masura, denominare, denominalizare sau altfel.

Cel mai bine a prins insa ideea de "leu greu"", a spus Isarescu, aratand ca, oricum s-ar numi masura "taierea zerourilor", aceasta nu trebuie sa fie una de cosmetizare si nu are nimic de-a face cu acele confiscari de trista amintire din perioada postbelica. Fara a oferi cifre, el a tinut sa precizeze ca sumele cheltuite cu o astfel de operatiune vor fi oricum mai mici decat cele cu mentinerea zerourilor din coada leului, care dau multe batai de cap bancherilor si contabililor. Guvernatorul BNR a avertizat asupra faptului ca procesul taierii zerourilor poate ajuta la scaderea inflatiei, dar nu poate face minuni daca economia nu este restructurata.

Desi si-a exprimat credinta ca o astfel de masura este necesara, el nu a oferit un interval de timp concret in care ar trebui aplicata, mentionand doar ca "nu ar fi inspirat sa alegem un an electoral". Voalat, Isarescu a lansat si o intrebare ce i-a pus pe ganduri pe multi bancheri: mai este necesara taierea zerourilor daca se va trece oricum la euro? Raspunsul bancherilor a fost transant, acestia pledand pentru adoptarea unei decizii rapide in acest sens. "Chiar daca ne-am dori ca dupa aderare sa trecem la euro, trebuie ca si Uniunea Europeana sa vrea ca Romania sa treaca la moneda unica intr-un "timp scurt", a spus Dan Pascariu, presedintele HVB Romania. "S-ar putea ca guvernatorul BNR sa nu aiba alta solutie decat sa inchida cercul.

Sub domnia sa am ajuns la patru zerouri si tot el ar trebui sa ne duca inapoi", a punctat Pascariu. La randul sau, Eugen Radulescu, presedinte al Bancii Agricole-Raiffeisen, a afirmat ca "masura taierii zerourilor se justifica mai mult ca oricand", mai ales ca, in opinia sa, aderarea Romaniei la euro nu se va face mai repede de 2010-2012. Radulescu sustine ca momentul politic actual este unul prielnic, deoarece "printr-un efort deosebit BNR ar putea reusi "taierea zerourilor" pana la jumatatea ciclului electoral", adica pana in 2003. Trebuie spus ca pentru aplicarea unei astfel de masuri sunt necesare 12-16 luni, motiv pentru care bancherii insista ca o decizie in acest sens sa fie luata cat mai curand.

Adevarul,editia online, Nr.3556 - 21 Noiembrie 2001

sus