Leul si-a facut plinul si a depasit multe din estimarile facute pentru intregul an 2006: avem deja o apreciere de 5% fata de euro si aproape 7% raportat la dolar

Performantele monedei nationale de pana acum sunt superioare cresterii productivitatii muncii in industrie pe tot anul trecut.

Cat de rahitic va ajunge euro? Din punctul nostru de vedere, cel putin temporar vom asista si la depasirea pragului de 3,4 lei/euro pana la sfarsitul anului. Apoi, chiar daca BNR nu intervine agresiv in apararea euro, este posibil ca jucatorii din piata interna sa gaseasca atractiv un asemenea curs, iar raportul dintre cerere si oferta sa se echilibreze pe termen scurt. Dupa care declinul euro sa se reia, performantele din 2005 (apreciere de 7,2% fata de moneda unica europeana) avand mari sanse sa fie depasite de moneda nationala in acest an. Si chiar daca ar dori sa intervina in piata, pe fata sau sub paravanul altor banci, BNR nu poate lupta cu fondurile speculative externe fara sa-si dilueze serios rezervele valutare. De altfel, una din recomandarile FMI pentru Banca Centrala vine manusa speculatorilor externi: mai putine operatiuni pentru slabirea leului, concentrare pe inflatie. Presiunea la vanzarea de valuta este constanta in acest moment, atat speculatorii din exterior atrasi de dobanzile bune din Romania, cat si cele 2 milioane de muncitori romani din strainatate incercand sa schimbe euro pentru a cumpara lei. De la inceputul anului, leul castigase 5,3% fata de euro si 6,9% fata de dolarul american, si nu sunt semnale ca trendul se inverseaza, cel putin pana in momentul in care BNR va incepe sa refuze plasamentele bancilor, lasand mai multa lichiditate in piata. Lupta cu inflatia a presupus dobanzi mai mari pentru lei, licitatii dese pentru sterilizarea sumelor existente in piata si declaratii moderat-ingrijorate cand deficitele externe mai bateau un record. Deja, decalajul dintre exporturi si importuri oscileaza in jurul a 15% din PIB, iar faptul ca deficitul de cont curent este doar la 9% din PIB se datoreaza mai mult sumelor trimise de muncitori rudelor din tara (4,3 miliarde euro anul trecut) decat investitiilor straine directe, nu foarte impresionante anul trecut de cota noastra unica. Totusi, pana la un deficit de cont curent de 15% ca al vecinilor din Bulgaria dracul nu e atat de negru, iar amatorii de credite nu vor vedea imediat o noua majorare a rezervelor obligatorii care sa taie apetitul bancilor de a mai da imprumuturi sau macar sa le forteze sa o faca la costuri marite. In mai putin de 3 luni insa, cresterea leului din acest an a depasit castigul de productivitate a muncii obtinut in 2005 (5,2%), iar asta nu e o nota buna pentru cursul valutar actual. Leul e mai umflat decat i-o permite costumul stramt al economiei si pe termen lung ajustarile nu sunt excluse. Pana atunci sa ne mai bucuram de efectele unui leu puternic si al cresterilor salariale peste inflatia oficiala. Anul trecut, salariul mediu a crescut cu 14%, ceea ce face ca in termeni reali sa castige in medie cu 5,6% mai mult. Oricum, cresterea salariilor, productivitatea modesta si lipsa investitiilor pentru retehnologizare pun umarul, alaturi de scaderea euro, la saracirea exportatorilor, tot mai loviti in ultimii ani. Aprecierea leului a marit valoarea economiilor populatiei cu 14% in euro, luand in considerare scaderea cursului de schimb si o dobanda medie de 7% pentru depozitele la termen in lei.

Euro castiga teren fata de dolar

Cei care au de rambursat credite in dolari au fost loviti de doua ori in 2005. O data pentru ca politica de majorare agresiva a dobanzilor in Statele Unite a dus si la cresterea dobanzilor la creditele deja contractate in Romania, mai ales a celor ipotecare unde dobanda este legata de nivelul Libor. Apoi, pentru ca dobanzile in crestere pentru dolar au contribuit la intarirea monedei americane fata de euro si implicit fata de leu (depreciere de 7%), ceea ce a presupus rate mai mari la credite. Lucrurile au evoluat intre timp, politica Fed s-a mai schimbat, iar BCE a trecut la randul sau la majorari ale dobanzilor (doua in ultimele 4 luni), pe fondul amenintarilor inflationiste. De la 2,25% dobanda de politica monetara in spatiul euro a ajuns la 2,5%, iar pe piata internationala acest fapt a fost primit pozitiv, raportul euro-dolar crescand la inceputul saptamanii trecute de la 1,19 la aproape 1,21.

Iesire de siguranta
In cazul intensificarii intrarilor speculative de valuta, Banca Nationala are la indemana cateva parghii concrete. Astfel, se pot bloca anumite procente din intrarile de valuta in depozite la BNR, la dobanzi simbolice. Acelasi procedeu poate fi servit in momentul transformarii depozitelor din lei in euro, in scopul “repatrierii” banilor. O alta masura ia in calcul restrictii de maturitate a depozitelor rezultate din intrarile sau iesirile de capital; de asemenea, se pot impune rezerve minime obligatorii suplimentare pentru depozitele in lei rezultate din conversia unor sume in valuta.

Duelul randamentelor
- dobanzi la termen in lei: 5-8%
- apreciere curs de schimb: 3-5% pana la sfarsitul anului
- bursa: 30% (estimare pentru BET-C)
- fonduri mutuale: 20% in 2005 (diversificate)

sus